Nimic nu s-a schimbat de-atunci
Aceleași urme, răni adânci
Aceleași chinuri, aceeași jale
Pe-obrazul pârjolit de soare
Ce alb era când eram fată
Zburdau pe el doar mielușei
Și câte-o ramură albastră
De Însuși Creator brodată
Vezi, ochii, doi puiuți de lei
Pe cearcăne zburdând și ei
Iar gura mea-i înlăcrimată
De aceleași doruri, de aceeași soartă…
![](https://versurisite.wordpress.com/wp-content/uploads/2024/05/ce-este-bine-sa-faci-cu-salcia-de-florii-1024x6834694881679703100054-1.jpg?w=970)